Otrava din farfurie. Şi tu pui asta în mancare fără să ştii cât de toxic este!

Românii renunță greu la anumite obiceiuri alimentare și totuși, uneori nu sunt conștienți de pericolul la care se expun atunci când folosesc anumite produse. Un studiu realizat în februarie 2017 de APC România, ne arată faptul ca bulionul cumpărat din magazine este mai toxic decât ne imaginăm.

Conform studiului, în cadrul căruia s-au analizat 71 sortimente de tomate în conservă (bulion, pastă de tomate, roşii pasate, tomate decojite, roşii tăiate cuburi), 78% din bulionul şi pasta de tomate analizate trebuie retrase de la comercializare, deoarece este realizat din concentrat de tomate, de provenienţa necunoscută, diluat cu apă până la obţinerea tipului de bulion sau pastă de tomate dorită a fi comercializată.

În plus, în celelalte sortimente de tomate în conservă, altele decât bulionul şi pasta de tomate s-a identificat un singur aditiv alimentar şi anume acidul citric. 52% din tomatele în conservă (roşii tăiate cuburi, roşii tocate, tomate decojite, roşii pasate, pulpă de roşii), altele decât bulionul şi pasta de tomate, conţin acid citric!

Loading...

Ce este acidul citric?
Acidul citric este un acid organic aflat in componenta tuturor organismelor vii aerobe. Si evident, il regasim din abundenta si in citrice. Este folosit de peste 100 de ani drept conservant sau agent de emulsionare, fiind regasit in majoritatea conservelor.

Acid citric E330

Desi cunoscut inca din secolul 9 de catre alchimistii vremii, acidul citric a fost prima oara izolat din suc de lamaie in anul 1784 de catre Carl Wilhelm Scheele, iar productia sa la scara industriala a inceput abia in secolul 19, materia prima fiind lamaile italiene. In anul 1917, chimistul James Currie a descoperit procedeul de obtinere a acidului citric din mucegai.

Acid citric – Utilizare
Potrivit Codex Alimentarius, acidul citric – E330 poate fi folosit ca regulator de aciditate, antioxidat si agent de chelare.

Este regasit in urmatoarele tipuri de alimente:

  • Inghetata
  • Caramel
  • Bauturi alcoolice si non alcoolice
  • Anumite tipuri de branzeturi
  • Conserve de legume si fructe
  • Produse de patiserie si panificatie
  • Peste congelat si fructe de mare
  • Produse alimentare pentru copii

Riscurile utilizarii in alimentatie a acidului citric
Acidul citric (E330) este considerat un aditiv foarte sigur pentru sanatate, nefiind stabilita o doza maxima care poate fi adaugata alimentelor. De aceea, in lipsa unei legislatii clare, care sa limiteze aportul de acid citric, multi producatori au tendinta de a adauga cantitati masive pentru a obtine un termen de valabilitate cat mai indepartat.

E330 – Reactii adverse
Desi nu exista o limita anume stabilita legal, consumul de acid citric in cantitati mari poae fi daunator sanatatii, mai ales daca anumite persoane au anumite sensibilitati.

Printre posibilele efecte adverse (care apar ce e drept, destul de rar) dovedite amintim urmatoarele:

  • eroziune dentara (aparitia cariilor) in special la copii si adolescenti.
  • iritarea mucoaselor sistemului digestiv
  • iritarea sistemului respirator
  • posibile reactii alergice
  • interferente cu anumite medicamente

Nu trebuie consumate alimente ce conțin acid citric de către cei care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale aparatului digestiv și diaree.

Acidul citric este un factor de risc pentru aparitia cancerului?
Nu, E330 (acid citric) nu cauzeaza cancer. Din acest punct de vedere puteti fi linistiti. Nu exista studii clinice care sa demonstreze ca acidul citric in alimentatie este potential cancerigen.

 

Otrava din farfurie. Şi tu pui asta în ciorbă, fără să ştii că este extrem de toxic…

Şi tu pui asta în ciorbă, fără să ştii că este extrem de toxic – Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) a achiziționat 13 produse tip borș la plic din marile structuri comerciale, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestui tip de produs și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor.

Ingredientele regăsite în compoziția produselor tip borș analizate sunt următoarele:

Acid citric, acid lactic, monoglutamat de sodiu, lactat de calciu, 5-ribonucleotide disodice, ascorbil palmitat, alfa tocoferol, caramel, riboflavină, ulei de palmier, ulei vegetal de floarea soarelui, ulei vegetal de rapiță, lactoză, maltodextrină, tărâțe de grâu, făina de grâu, făina de porumb, făină de secară, zahăr, sare, amidon din porumb, amidon din cartofi, arome, țelină deshidratată, ceapă deshidratată, frunze de pătrunjel deshidratate, mărar deshidratat, praz deshidratat, morcov deshidratat, rădăcină de leuștean, leuștean, ardei gras roșu, păstârnac, semințe de țelină, extract de leuștean, zer, lapte degresat, lapte praf degresat, smântână pudră, extract de rozmarin, drojdie deshidratată, tumeric, curcumă.

În cele 13 de produse analizate s-au identificat 9 aditivi alimentari, după cum urmează:

E101 – Riboflavina este un colorant galben sau galben portocaliu care are o solubilitate scăzută.

E150a – Caramel simplu este cel mai utilizat colorant artificial și poate provoca hiperactivitate şi probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi.

E270 – Acidul lactic este folosit ca stabilizator si conservant. Poate produce reacţii alergice ca mâncărimi, inflamarea limbii şi a mucoaselor, respiraţie greoaie, secreţii nazale, favorizează subţierea smalţului dentar şi apariţia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producând diverse afecţiuni digestive. Alimentele ce conţin E270 nu trebuie consumate de bebeluşi şi copii mici pentru că ei nu deţin echipamentul enzimatic necesar metabolizării acestuia.

E304 – Palmitat de ascorbil este un antioxidant care poate ataca smalțul dinților.

E307 – Alfa tocoferol este unextract din uleiuri vegetale bogate în tocoferoli (vitamina E), în special floarea soarelui și este folosit ca antioxidant. Poate avea un efect antinutritiv, reducând digestia lipidelor, poate provoca o uşoară hipertrofie a ficatului şi în anumite condiţii poate provoca chiar efecte alergice.

E327 – Lactat de calciu este folosit drept conservant, în special împotriva drojdiilor şi fungilor, mai este folosit pentru a creşte stabilitatea antioxidanţilor şi pentru a preveni uscarea diferitelor produse. Poate provoca stări de hipercalcemie şi insuficienţă renală.

E330 – Acidul citric este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și poate ataca smalțul dinților.

Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor şi nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

E621 – Monoglutamat de sodiu poate produce dureri de cap, slăbiciune.

E635 – Ribonucleotid disodic poate provoca alergii și trebuie evitat de persoanele astmatice.

Arome – termenul se referă la produsele care nu sunt destinate consumului sub această formă, care sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul.

Loading...